Actor.html
 
| ca | de | en | es | fr | it | nl | no | pl | pt | ru | ro | fi | sv | tr | vo |


 

Ion Caramitru şi Victor Rebengiuc în Şase personaje în căutarea unui autor de Luigi Pirandello

Un actor este o persoană care interpretează un rol, într-o producţie dramatică. Termenul este folosit în mod normal pentru cineva care joacă în filme, teatru, televiziune sau radio. Pe lângă roluri dramatice, actorii pot cânta sau dansa sau pot lucra doar ca artist vocal. O femeie actor poate fi numită fie actor fie actriţă, in funcţie de preferinţa personală.

Un actor interpretează de obicei un personaj fictiv. În cazul unei poveşti adevărate (sau al unei poveşti fictive care prezintă oameni reali) un actor poate interpreta un personaj real (sau o versiune fictivă a acestuia). Ocazional, actorii apar ca ei înşişi, cum ar fi interpretarea lui John Malkovich în filmul Fiind John Malkovich.

Cuprins

modifică Etimologie

Cuvântul "actor" este derivat din limba latină din substantivul masculin actor (feminin, actrix) din verbul agere "a face, a întreprinde, a petrece timpul" + sufixul -or "cel care realizează acţiunea indicată de radical". O altă alternativă ar fi substantivul din limba greacă (polytonic|ἂκτωρ) aktor, conducător, derivat din verbul (polytonic|ἂγω) agō, a conduce sau a îndruma, a orienta, a aduce.

modifică Istorie

Prima menţionare a unei interpretări actoriceşti a avut loc în anul 530 î.Hr. (probabil pe 23 noiembrie, deşi schimbarea calendarului de-a lungul timpului face dificilă determinarea unei date exacte) atunci când artistul Thespis a urcat pe scena teatrului Dionysus devenind astfel prima persoană care a vorbit ca un personaj dintr-o piesă de teatru. Anterior lui Thespis, acţiunea era redată prin cântec şi dans dintr-o perspectivă narativă, dar nimeni nu îşi asumase încă rolul unui personaj din povestire. În onoarea lui Thespis, actorii sunt cunoscuţi şi sub numele de Thespieni. Unele legende din lumea teatrului sugerează chiar şi astăzi că Thespis ar exista sub forma unui spirit malefic, dezastrele din teatru fiindu-i câteodată atribuite. De obicei, actorii nu erau persoane cu un statut social înalt, şi în Evul Mediu Timpuriu trupele ambulante de actori erau privite cu neîncredere. Totuşi, această percepţie negativă a fost în mare parte inversată în secolul XX, actoria devenind o profesie şi artă respectată. Una dintre cauze este înlesnirea accesului popular la divertismentul filmului dramatic şi ascensiunea starului de cinema - privind atât la statutul lor social cât şi la salariile cerute. Combinaţia prezenţei publice şi a averii a reabilitat profund imaginea lor.

În trecut, doar bărbaţii puteau deveni actori în unele societăţi. În Antichitate şi în lumea medievală, femeile nu puteau urca pe scenă, acest act fiind considerat dizgraţios şi această opinie a persistat până în secolul al XVII-lea , când în Veneţia a fost abolită. În timpul lui William Shakespeare, rolurile femeilor erau jucate de bărbaţi sau băieţi, deşi sunt dovezi care sugerează că femei deghizate ca bărbaţi jucau(ilegal). Interdicţia a luat sfârşit în Anglia în timpul domniei lui Charles II, căruia îi plăcea să privească actriţe pe scenă.

modifică Teorii

Au existat numeroase teorii de interpretare şi inovaţii, ca în orice altă artă. Stanislavsky şi Teatrul din Moscova au fost printre primii fundatori a ceea ce este acum considerată Interpretarea Metodică. Meyerhold şi teoria sa referitoare la biomecanică şi mişcare au adus idei revoluţionare în teatrul rus de la începutul secolului 20. De atunci, forme "americane" ale acestor teorii au apărut, forme ce îi au ca autori pe Lee Strasberg, Stella Adler şi Sanford Meisner, Viola Spolin.

modifică Tehnici de interpretare

Actorii folosesc o varietate de tehnici de interpretare invatate de-a lungul anilor de studiu si acumultae de-a lungul experientiei lor. Unele dintre acestea sunt:

  1. Folosirea riguroasa a tonului pentru a comunica mesajul si a exprima emotia. Acest lucru este obţinut prin atenta folosire a dicţiei şi prin flosirea corectă a respiraţiei şi articulării cuvintelor. Un rol important îl au de asemenea şi tonul şi emfaza pe care un actor o foloseşte în articularea cuvintelor.
  2. Interpretarea unui rol prin mişcări scenice adecvate pentru a crea un personaj credibil pentru audienţă şi folosirea spaţiului scenei în mod corect şi în conformitate cu rolul.
  3. Folosirea gesturilor pentru a completa vocea, interacţiunea cu alţi actori şi accentuarea cuvintelor cu semnificaţie simbolică.

Se poate spune că Shakespeare a comentat asupra stilului şi tehnicii actoriceşti ale epocii sale în fragmentul în care Hamlet, din piesa omonimă, le oferă sfaturi actorilor din "piesa în piesă" plănuită. El încurajează actorii "să vorbească ... aşa cum îţi vorbesc eu ţie" şi să evite să "taie aerul prea mult cu mâna", deoarece chiar şi într-o "furtună de pasiune, trebuie să te exprimi ... coerent". Pe de altă parte Hamlet îi îndeamnă pe actori să "nu fie nici prea blând". El le sugerează să se asigure "că acţiunea se potriveşte cuvântului şi cuvântul, acţiunii" şi să aibă grijă să "nu depăşească limitele firescului". Tot el le spune actorilor să nu "îi lase pe cei ce fac pe clovnii ... să râdă, pentru a nu îi face pe acei spectatori sterili să râdă la rândul lor", ceea ce Hamlet consideră a fi o tactică "ticăloasă" şi "demnă de milă".

modifică Actori în travesti

În trecut actoria era considerată o meserie exclusiv bărbătească, aşa că pe vremea lui Shakespeare, spre exemplu, bărbaţii jucau toate rolurile inclusiv pe cele de femeie. La fel se întâmpla şi în Japonia unde bărbaţii interpretau rolurile feminine din teatrul kabuki. Femeilor din Japonia le-a fost interzis să joace pe scenă până la dinastia Edo.

În zilele noastre femeile interpretează câteodată roluri de băieţi, deoarece în unele aspecte femeile sunt mai aproape în asemănare de un băiat decât poate fi un bărbat. Rolul lui Peter Pan, de exemplu, este de obicei jucat de o femeie. Un alt exemplu este acela al personajului principal masculin în pantomimă care este prin tradiţie jucat de o femeie. Adulţii joacă roluri de copil în special în teatru, nu în film. Excepţia apare în cazul desenelor animate unde vocea băieţilor este în general interpretată de femei, ca de exemplu în Familia Simpson unde vocea lui Bart Simpson este aceea a acriţei Nancy Cartwright. În operă există câteva personaje masculine ce sunt de obicei interpretate de femei, de obicei de către mezzo-soprane. Exemple în acest caz ar fi Hansel în Hänsel und Gretel, şi Cherubino în Nunta lui Figaro.

Mary Pickford a jucat rolul Micului Lord Fauntleroy în prima versiune ecranizată a cărţii. Linda Hunt a câştigat un Oscar pentru Cea Mai Buna Actriţă în Rol Secundar pentru Anul în care am trăit periculos, unde a jucat rolul unui bărbat.

Travestiul este adeseori folosit şi pentru obţinerea unui efect comic în special în filmele şi piesele de gen. Multe dintre comediile lui Shakespeare conţin scene în care personajele îşi schimbă identitatea pentru obţinerea acestui efect, ca de exemplu Francis Flute în Visul unei nopţi de vară. Atât Dustin Hoffman cât şi Robin Williams au apărut în comedii de succes în care au trebuit să joace aproape în totalitate travestiţi în femei. Tony Curtis şi Jack Lemmon s-au deghizat cu succes în femei pentru a putea să scape de gansteri în filmul lui Billy Wilder Unora le place jazzul. Multe roluri în piesele şi musicalurile moderne sunt jucate de un membru al sexului opus, cum ar fi personajul "Edna Turnblad" (iniţial interpretat de Harvey Fierstein) în musicalul pentru Broadway Hairspray. Unele roluri au complicat şi mai mult această problemă ca în cazul în care o actriţă interpretează o femeie care pretinde a fi bărbat ca de exemplu Julie Andrews în Victor/Victoria.

modifică Premii pentru actorie

modifică Vezi şi

modifică Lectură recomandată

modifică Legături externe

  • Uniunea Teatrală din România (UNITER): Instituţie de utilitate publică înfiinţată în 1990, cu rol de organizaţie profesională a oamenilor de teatru.
  • Actors' Equity Association (AEA): un sindicat ce reprezintă interesele actorilor de teatru şi regizorii din S.U.A.
  • AGVA, AGMA and AFM: sindicate ce reprezintă interesele artiştilor de varietăţi (inclusiv cei ambulanţi, jongleri, etc), actorii de muscial şi muzicienii.
  • American Federation of Television and Radio Artists (AFTRA): un sindicat ce reprezintă interesele actorilor şi crainicilor din televiziune şi radio din S.U.A.
  • Career Advice: un ghid online pentru actorii începători şi profesionişti, ghid ce aparţine publicaţiei Back Stage specializată în arta spectacolului.
  • British Actors' Equity: un sindicat ce reprezintă interesele artiştilor englezi, ce include actori, cântăreţi, dansatori, coregrafi, regizori, designeri, artişti de varietăţi şi de circ, prezentatori de radio şi televiziune, figuranţi, cascadori.
  • Media Entertainment & Arts Alliance: un sindicat ce reprezintă interesele artiştilor australieni şi neo-zeelandezi din presă, industria spectacolului, sport şi din alte domenii ale artei.
  • Screen Actors Guild (SAG): un sindicat ce reprezintă interesele actorilor de televiziune şi film din SUA.
  • ActorStart: prima bază de date online cu actori profesionişti români, pentru casting.
All Right Reserved © 2007, Designed by Stylish Blog.